|
Tesaturile, lucrate in cadrul gospodariei proprii, au un rol foarte important in locuinta traditionala, fiind elementele decorative cele mai importante. Ele sunt asezate pe tavan, pe perete, pe mobile, pe culme sau la grinda si sunt diferite ca stil pentru fiecare zona etnografica in parte.
In antichitate, Herodot afirma ca finetea tesaturilor noastre poate fi comparata cu cea a tesaturilor din Roma.
Chiar daca, din cauza perisabilitatii materialelor, cele mai vechi tesaturi decorative taranesti dateaza din secolul al XVIII-lea, mestesugul torsului si tesutului are o veche traditie, razboiul de tesut orizontal fiind cunoscut inca de la inceputul secolului al XI-lea.
Materiale
 Tesaturile sunt confectionate din materiile prime existente in gospodarie, avand origine animala (lana oilor, parul caprelor, borangic) sau vegetala (canepa, bumbac, in). Un tip de material nu il exclude pe celalalt, multe tesaturi fiind fabricate atat din fibre de origine animala, cat si vegetala.
La materialele principale de confectie se adaugau, pentru ornamentatie, matase, margele, paiete etc.
Confectionare, culori
Tesaturile sunt realizate doar de femei. Acestea se ocupa de cultivatul canepei si al inului, tund lana oilor, prepara fibrele, se ocupa de tesutul la razboi, vopsesc firele, croiesc materialele si apoi le impodobesc.
Culorile erau initial naturale, obtinandu-se din diferite radacini, tulpini si flori sau insecte. Erau cunoscute proprietatile fiecarei plante si insecte, momentul cel mai bun de recoltare si retetele de prelucrare pentru a se obtine o anumita intensitate a culorii.
Cu timpul, obtinerea pe cale naturala a culorilor a inceput sa devina tot mai rara. Dupa primul razboi mondial, introducerea culorilor chimice, cu ajutorul carora se obtin culori primare, a produs o schimbare in cromatica tesaturilor.
Cea mai folosita culoare este rosu, care apare intr-o multitudine de tonuri si nuante, urmata de albastru si negru.
Utilizare
Tesaturile sunt folosite atat pentru uz in gospodarie, fiind asezate de obicei pe pat sau lada de zestre (cerga, tolul, perna), fie in scopuri decorative (scoarte, covoare, fete de masa, stergare, perdele, fete de perna etc.). Exista si tesaturi care se folosesc doar in anumite ocazii, fiind legate de diverse ceremonii (nastere, nunta, inmormantare).
Tesaturi decorative
In Moldova, Muntenia, Oltenia si Dobrogea, pentru decorarea locuintei se folosesc in principal tesaturile de lana, la care se adauga din loc in loc cate un stergar, o fata de masa etc. In Transilvania suprematia o detin tesaturile de canepa si bumbac.
Cele mai importante tesaturi decorative ale artei traditionale romanesti sunt reprezentate in principal de covoarele de lana si de scoarte. Covoarele sunt lucrate la razboi vertical si sunt alcatuite din fire innodate, iar scoartele sunt tesute in razboi orizontal si sunt mai subtiri.
Covoarele si scoartele sunt asezate pe pereti, pe pat, folosindu-se chiar ca fata de masa. Erau considerate piese foarte valoroase, transmitandu-se prin zestre de la o generatie la alta.
Formele cele mai vechi sunt paretarele (laicerele), asezate pe pereti, in dreptul patului si lavitelor, avand legatura si cu mentinerea caldurii in interiorul locuintei. Obiceiul asezarii acestora pe pereti se intalnea indeosebi in Muntenia, Oltenia, Moldova si Dobrogea. Laicerele erau alcatuite dintr-o singura foaie, de lungimi variabile, acoperind peretii pe trei laturi ale incaperii. Se remarca indeosebi lavicerele din Moldova, cu dungi colorate alternativ in verde, maro si galben.
Cu vremea, decorul initial, obtinut prin alternarea benzilor diferit colorate, s-a complicat, iar paretarul s-a largit, fiind alcatuit din doua sau trei foi cusute una de alta, ajungandu-se la covoare sau scoarte.
Covoarele si scoartele, foarte bogat si divers ornamentate, sunt folosite pentru acoperirea patului, pentru decorarea peretelui sau a culmii din dreptul acestuia sau chiar la invelit.
La inceput predominau in principal motivele geometrice (linii drepte, romburi, cruci, linii frante), pentru ca apoi sa apara o bordura care inconjoara campul central si motive noi – flori, pasari, cai, oameni, alcatuind, in special in scoartele oltenesti, o lume de basm. Se simt in decoratii influentele orientale, ajunse la noi pe diferite cai, in special prin intermediul curtilor domnesti.
Covoarele si scoartele din Muntenia, Oltenia si Moldova au dimensiuni mari, pe cand cele din Maramures sunt mai mici.
Covoarele din Oltenia sunt cele mai valoroase, caracterizandu-se prin folosirea motivelor decorative geometrice, florale, zoomorfe si antropomorfe. In scoartele oltenesti chenarele au un rol deosebit, incadrand partea centrala si evidentiind valoarea sa decorativa. Un motiv care apare adesea in scoartele oltenesti e reprezentat de pasarile ce apartin faunei locale – pupaza, cucul, gainusa, rata, gasca si curcanul. Papusile apar ca motiv, fie foarte stilizate, fie intr-o forma in care costumul este perfect conturat.
Culorile utilizate ca fond sunt calde – brun, visiniu, verde pastelat, albastru ultramarin.
Covoarele din Muntenia se caracterizeaza in general prin decoratiile geometrice (in special romburi). Chiar motivele florale, atunci cand apar, sunt puternic geometrizate.
Covoarele din Moldova au culori mai putin aprinse – verde deschis, visiniu, negru si decoratii vegetale, aparand ca motiv principal pomul vietii. Specifice Moldovei sunt laicerele.
In Transilvania, cele mai renumite covoare se gasesc in Maramures, fiind ornamentate cu figuri geometrice, flori, brazi stilizati, animale, oameni, scene de munca, unelte etc. Apar adesea femei si barbati care se tin de mana, intr-o hora. Culoarea principala este castaniu, care apare in diferite nuante.
Alte tesaturi cu rol decorativ sunt stergarele, asezate pe perete, in jurul blidelor, in Transilvania sau la fereastra in Moldova. Ele sunt tesute la razboi, fiind confectionate din in, canepa, bumbac sau borangic. Motivele decorative folosite sunt in principal geometrice, dar apar si motive florale, animale sau oameni. Uneori apar femei cu rochii largi si umbrelute, calareti in costume de cavalerie sau turci cu iatagane in mana.
Foarte frumoase sunt fetele de masa, cu motive decorative geometrice sau florale.
La fetele de perna compozitia este grupata in jurul unui motiv central (flori, pasari, animale, figuri umane) incadrat de un chenar.
Tesaturi de uz casnic
In aceasta categorie intra traistele si desagii, care prin forma, cromatica si decoratii indica satul din care provine cel care le poarta. Sunt confectionate din lana fina in Maramures, Sibiu si nordul Moldovei si din par de capra in Arges si zona Jiului. | |
|
| Comments (1) | | sa nu uitam traditia... de geapana liliana pe 14-09-2004 12:45 | | constat cu mare durere in suflet ca incepe sa se uite punctul din care a plecat aceasta natie,bogata tocmai prin traditiile sale care ii alcatuiesc identitatea...!!!de ce sa ne indreptam catre facaturile lumii noi si sa ne abandonam identitatea,cand avem langa noi o comoara nepretuita,folclorul si portul popular?!cei care au dus acestea mai departe nu mai fac nimic si in interesul continuitatii permanente acantecului popular autentic!!sa nu va urmariti numai propriile interese,caci suntem atatia tineri care dorim sa va ducem comoara mai departe!avem nevoie insa de ajutor de indrumare...sa nu ne uitam aceasta carte de vizita veritabila!!!! |
|
|
There are 4 visitors on the site, 0 registered and 4 guests.
| 
Your cart is empty
Enter the online shop
| 
Wooden carved spoon
14.95 $
The Fortified Churches of the Transylvanian Saxons (album)
19.95 $
Traditional Mask
27.95 $
|
|
|
